Autismul și microbiota maternă: legături, mecanisme, implicații

Studiul de referință: Lukens și echipa (University of Virginia), The Journal of Immunology (2018). Modelele animale (șoareci) au demonstrat că microbiota maternă preconcepțională determină susceptibilitatea la activare imună maternă (MIA) și astfel la comportamente asemănătoare TSA. Inflamația maternă a crescut nivelul pro-inflamator interleukinei, 17a (IL‑17a), iar neutralizarea acesteia a prevenit comportamentele alterate ale urmașilor. Lukens afirmă: “microbiomul modelează creierul în dezvoltare prin calibrul răspunsului imun al descendenților”.

Recenzii științifice (2024–2025)

• Articole din Frontiers in Neuroscience și Neuroscience subliniază modul în care microbiota afectează axul intestin; creier prin modulații ale permeabilității intestinale, activării microgliei și a metaboliților bacterieni (SCFA, acid propionic).
• b) Studii pe modele animaleTransferul microbiotei de la oameni cu TSA către șoareci sănătoși a dat naștere unor comportamente autiste, sugerând conexiuni directe între compoziția microbiană și simptome;
• c) Mecanisme potențiale: Creșterea permeabilității intestinale („leaky gut”) permite trecerea toxinei LPS și a citokinelor în sânge, activând microglia și modificând coeziunea barierelor intestinale și hemato-encefalică. Activarea căii IL‑17a în timpul sarcinii este asociată cu riscuri neuroinflamatorii fatale.
• d) Importanță sexuală.
• Microbiota originară de la subiecți de sex masculin a generat comportamente atipice mai pronunțate decât cea de sex feminin; iar prezența Lactobacillus a oferit protecție, în special la femele .

Înțelegere extinsă:

• interacțiune gen‑mediu între microbiom, epigenetică și imunitate;
• Interacțiunea dintre gene, microbiom și imunitate maternă modelează fenotipurile neurodezvoltării (Studiu neuro‑imuno‑metabolic, 2019).
• Impactul epigeneticii, incluzând căile folat‑metionină și expuneri prenatale la VPA, sugerează o interconectare micro‑bio‑genă.

Posibile intervenții:

• Monitorizarea IL‑17a ca biomarker de risc pre-natal;
• Suplimente probiotice precise (ex. Lactobacillus)
• modificări dietetice ale mamei, promițătoare, dar încă netestate.

Manipularea căii IL‑17a poate afecta imunocompetența mamei. Microbiota este multifactorială: stil de viață, antibiotice, epigenetic, aceștia fiind mediatori importanți

Microbiota maternă pare a fi un actor major în configurarea neurodezvoltării copilului, prin mecanisme imuno-tehnice complexe. Intervențiile prenatal bazate pe starea intestinală a mamei ar putea reprezenta o nouă direcție preventivă în TSA, cu potențial real, dar necesită studii riguroase, sigure și centrate pe clinică.

Până atunci, recomandarea este pentru stil de viață sănătos în sarcină: nutriție echilibrată, reducerea stresului și evitarea antibioticelor inutile.

Elena Modoran,

psiholog, logoped

Administrator Centrul Recuperarea Copilăriei

Bibliografie