Elena Bîrzan-Modoran

Logoped, psiholog clinician, tehnician comportamental, competențe în evaluare și integrare senzorială, consilier de dezvoltare personală.5 min de citit

Importanța socializării și a educației incluzive

Majoritatea copiilor cu nevoi educaţionale speciale trec repede peste dificultatea lor, cu sprijin ce e drept, alţii pot avea nevoie de ajutor pentru o perioadă mai lungă. În cazul în care un copil are nevoie de ajutor suplimentar, este responsabilitatea autorităţii de a-i acorda un învăţământ special. Strategii de îmbunătăţire a copilului cu nevoi speciale sunt folosite cu ajutorul accesului la educaţie. Educaţia incluzivă reprezintă încă o provocare pentru şcolile de masă şi este necesară o dimensiune a formelor de învăţământ în funcţie de schimbările societăţii.

Importanța socializării și a educației incluzive

În categoria copiilor cu nevoi speciale de educaţie sunt incluse pe de o parte, copiii cu deficit multiplu, inclusiv în educaţie, pe de altă parte, copiii fără deficit, dar care prezintă manifestări stabile de inadaptare la exigenţa şcolară. Incluziunea este un termen care exprimă angajamentul de a educa fiecare copil, în măsura maximă adecvată, în şcoală şi în sala de clasă. Aceasta implică aducerea de servicii de sprijin pentru copil ( mai degrabă decât mutarea copilului la servicii) şi acesta are beneficiul de a fi în clasă. Susţinătorii de incluziune favorizeză în general, noile forme de livrare a serviciilor de educaţie.

Includerea completă înseamnă ca toţi elevii, indiferent de gravitatea sau condiţia lor dezavantajoasă, vor fi într-o clasă obişnuită.

Există mai multe perspective de abordarea a deficienţei, care se concretizează diferit:

1. modelul medical

2. modelul economic

3. modelul funcţional de limitare

4. modelul psiho-social

Pentru persoanele cu dizabilităţi ar trebui să fie incluse şi programe dezvoltate de readaptare, măsuri individuale şi colective care favorizează independenţa personal, care să permită o viaţă normală şi completă cât mai mult posibil. Acestul lucru include şi dreptul de a fi diferit. O readaptare totală presupune un ansamblu de măsuri de bază , dispoziţii, servicii de instalaţie care ar putea garanta accesul la confort fizic şi psihologic.

Atunci când se ajunge la copiii cu nevoi speciale, trebuie să se cunoască foarte bine categoria în care sunt încadraţi, deoarece, există diferite metode de predare care trebuie să fie utilizate şi diferite tipuri de formare pe care profesorul trebuie să le urmeze. Copiii cu CES trebuiesc testaţi şi apoi repartizaţi corespunzător cu privire la deficienţa pe care o au. Legislaţia trebuie să favorizeze pe cât posibil participarea lor la viaţa civilă, conştientizând drepturile pe care aceştia le au.

Fiecare fiinţă umană are dreptul de a primi o educaţie adecvată. Atunci când un copil cu nevoi educaţionale speciale este inclus într-o şcoală obişnuită toate persoanele implicate au ceva de câştigat. Părinţii sunt bucuroşi să vadă copiii lor învăţând şi jucandu-se cu colegii lor. Copiii cu şi fără nevoi speciale, învaţă unul de la altul, mai ales când participă la cursuri care reflectă asemănările şi diferenţele din lumea reală, ei învaţă să aprecieze diversitatea.

Uneori ajutorul primit de la prieteni sau profesori funcţionează cel mai bine. Alte ori, materialele special conceput pot ajuta. Cheia este de a oferi cât mai mult ajutor. O şcoală incluzivă este acel tip de şcoală, care, încearcă să răspundă tuturor elevilor ca indivizi prin reconsiderarea şi restructurarea curriculară.

Elena Bîrzan-Modoran

Logoped, psiholog

Dacă ai nevoie de o evaluare sau de o discuție cu un specialist, ne poți contacta din pagina de contact.